Despre noi

 Some days, I wish things had turned out differently.

Dar, poate, n-a fost să fie. Ne-am grăbit, am sărit peste etape. N-am știut la ce ne înhămam.
Ne-am combinat când rana era încă deschisă, când sentimentele erau încă proaspete, și ne-am pierdut șansa de a clădi ceva frumos. Ne-am lăsat purtați de val, de moment, am pierdut din vedere lucruri esențiale...Am spulberat o poveste cu potențial frumos. Poate dacă ne-am fi cunoscut mai târziu,  lucrurile ar fi fost cu totul altfel. Acum am fi fost diferiți... Dar, știi, cu toții tânjim după ceea ce ar fi putut fi. Adevărul este că ne-am pus singuri propriile piedici. Ne-am distanțat atât de brusc, că nici n-am realizat când ne-am întors de unde am plecat... doi străini. S-au rupt legăturile, și uite unde am ajuns...Suntem copleșiți de orgoliu, suntem ca șoarecele și pisica. Ne lovim unde doare, ne răzbunăm. 
E trist când te gândești că înainte eram atât de apropiați și nu ne mai săturam unul de altul..Cum vorbeam si cat vorbeam, mereu.. Eram NOI...nu trebuia să ne reținem,

eram în largul nostru și ne simțeam confortabil unul în prezența celuilalt. Eram la fel, eram pe aceeași lungime de undă, ne completam reciproc. Sunt multe, chiar sunt multe, și jocurile, și provocările, și atunci când ne-am împărtășit problemele, creațiile...Când ieșeam mereu și ne tachinam, ne certam, când nu erau nevoie de pretexte că să ne vedem, ci dorința de a petrece timpul unul în compania celuilalt era suficientă. De prima dată când am vorbit am știut că te vreau prin preajmă. A fost ceva intre noi inca de la inceput.
Lucrurile insa nu au venit treptat, ci toate odată, și poate de aceea s-a ajuns aici. Dintr-o prostie. E trist, da, e trist. Ne-am pierdut unul pe altul. De aceea zic că n-a fost să fie.  Sau poate totul a fost să fie așa.  Eu am încercat, chiar am încercat să repar lucrurile, să încerc să fac că totul să fie ca înainte, pentru că îmi părea rău și în același timp îmi era dor de noi. Am încercat...dar într-o zi m-am trezit și n-am mai simțit nevoia să lupt. Am renunțat. Pentru că nu mai aveam pentru ce și nu mai aveam nici de ce. Tu erai de mult plecat, iar eu n-am mai simțit nevoia să alerg, că de obicei, după tine. N-am vrut să insist, să forțez lucrurile. 
Până la urmă, dacă voiam rămâneam unul lângă celălalt, fără să fie nevoie de promisiuni și insistențe inutile. Dar în final orgoliul e mai puternic. Și ne-am lăsat să plecăm de parcă nu ne-a legat nimic vreodată.

I still remember the sound of your voice and the look in your eyes THAT night.

 Sfârșit