Final de drum?

Cand Dumnezeu iti ia ceva, se spune ca a facut-o pentru a-ti da ceva mai bun in schimb... O fi adevarat? Inceputurile sunt cele mai dificile... restu' devine din ce in ce mai usor daca acorzi atentie si inveti din greseli. Schimbarile vin de la sine, inconstient sau constient. De ce sa gandesti negativist? Citez: in fiecare lucru bun e o parte rea..asa cum in fiecare lucru rau e o parte buna.

Si nu regret. Nimic din ce am spus, nimic din ce am facut, nimic din ce s-a intamplat. E un nou pas, un nou drum, intr-o alta directie. Daca asa a fost sa fie..asa va ramane. Nu mai caut, nu ma mai strofoc, nu ma mai gandesc! Poate ca asa devin superficiala, dar mai bine decat sa-mi plang de mila!

Mereu am vazut problemele altora mai clar decat le-am vazut pe ale mele. Am putut sa dau sfaturi foarte usor ( si bune, ca nu degeaba mentionez! ), chiar daca nu am fost pusa in situatia respectiva. Pur si simplu stiam... Dar cand vine vorba de mine, parca mi se opreste creierul pe loc. Deodata nu mai gasesc solutii, iesiri, totul e incalcit, complicat si nu stiu ce sa fac. Si se dramatizeaza..dintr-o problema relativ usoara, in mintea mea este o adevarata povara.

Asa-i la fiecare inceput de drum. Paranoia isi face efectul.

Da' cum va fi de acum inainte? Ce voi face? si o multime de intrebari imi alearga frumusel prin minte. Si nu le dau importanta. Ca pana la urma, daca imi bat capul de la inceput, daca o sa-mi inchipui orice solutie posibile pentru nu-stiu-ce problema....e de rau. Dar nu fac asta, nu nu! No stres. Traiesc momentul, si va fi ce-o vrea Domnu'!