Despre asta este vorba dragule. De cat de mult le pasa altora si cat de putin iti pasa tie. De cat de mult o ranesti, iar ea sta, indura, inchide ochii si spera sa treaca mai repede si nu-si revine, nu se trezeste la realitate. Asteapta ceva ce nu se va intampla, pentru ca intepreteaza cu totul gresit. Si asteapta, asteapta... Nu mai astepta! N-are rost, proasto! Te ranesti si iti faci rau singura. El nu mai vine. Nu se mai intoarce. Ar trebui sa pleci pe drumul tau pentru ca el a plecat deja, iar tu inca ai ramas in intersectie. Viata nu te asteapta! Nu vezi ca tot ce e frumos trece pe langa tine? De ce nu pleci? De ce nu treci peste? Ti-e frica de...esec? Cateodata, cand lucrurile nu merg, pur si simplu trebuie sa renunti. Nu e nicio rusine! Ahh, orgoliul asta... te tine aici, te face sa negi realitatea si sa traiesti intr-o lume diferita, paralela, toata pictata in roz. Vezi numai partea buna a lucrurilor, pentru restul nu mai ai ochi. Ce te-as plesni, pacat ca nu te pot atinge! Ma doare sa te vad cum te doare. N-are rost! Nu se merita! Te schimbi in rau...devii profitoare din cauza durerii si asteptarii. Pune stop! Dispari! Te distrugi...
Catre prietena mea & speranta ei stupida...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu