Esti absent. Strig la tine, dar nu ma auzi. Te ating, dar nu simti. Esti aici dar totusi acolo. Ne cunoastem de undeva? Da? Daca m-as uita mai bine la situatie, as zice ca nu.Pentru ca atunci cand totul pare perfect, este doar din cauza faptului ca ai omis ceva. Sau ai inchis ochii si te-ai prefacut ca nu auzi, ca nu vezi, ca nu simti. Pentru ca orice parte buna are si o partea rea. E ca si cum esti fericita, ceva vede si spune ' uite-o ce fericita e, de ce sa nu ii strig bucuria?' si uite asa totul se duce dracu'.
Diferentele. Cand auzi de ele, inchizi ochii cand ar fi cazul sa ii deschizi larg. 2 lumi diferite. 2 poli opusi. Un copil si un adult. Unul, si totusi separati, injumatatiti. Ce trist. Dar degeaba incerci sa potrivesti obsesiv doua piese din puzzleuri diferite. Am fi in stare sa le lipim si cu lipici, doar ca sa stea impreuna.Dar asa, piesele nu se lipsesc, ci doar raman lipicioase- si, in final, se distrug... Degeaba le fortezi. Degeaba tragi de situatie daca deja stii finalul. De ce sa negi? De ce sa induri, sa suporti? Mai bine.. pui punct, trecand peste orgoliu si ambitia personala. Te-ai lovit cu 200 km/h de realitate, si nu purtai centura. Wake up! Adevarul bate la usa.
E o lume nebuna, nu stiu de ce am crezut ca tu ai putea fi diferit, cand esti fix ca restul, nu?
Aaa, si inca ceva:
E o lume nebuna, nu stiu de ce am crezut ca tu ai putea fi diferit, cand esti fix ca restul, nu?
Aaa, si inca ceva:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu