Aici sunt scrise cuvinte nespuse si macinate. Dar am concluzionat ca trebuie sa stii, caci, dupa cum spune un citat "What matters is precisely this; the unspoken at the edge of the spoken.", aici e povestea noastra. Aici e rodul unui vis de scurta durata.
Din prima clipa cand te-am vazut mi-am dat seama ca esti unica, iar mai tarziu, cand te-am cunoscut, ca esti de neatins. Si serios, cum puteam sa te trec cu vederea, cand ochii tai mari si caprui, precum doua castane coapte, mi-au suras inocent, inca de la inceput? Te interesai de mine, ma ascultai, ma intelegeai, ghiceai ce am fara ca macar sa-ti spun. Ai avut rabdare cu mine, si desi ai intrat in viata mea tumultos, ai devenit in scurt timp o prezenta indispensabila. Te cautam din priviri oriunde si mereu as fi preferat compania ta in defavoarea oricui. Ramaneam vrajit atunci cand imi vorbeai, chiar si de cele mai minore lucruri, si as fi dat orice ca sa nu ne intrerupa nimeni. Eram fericit, dar nici nu aveam de ales, caci ai un caracter coplesitor. Pot spune cert ca iubesc totul la tine: de la voluptatea impunatoare pana la sufletul divergent. Poate ti s-a mai spus, sau poate nu, dar de fiecare data cand razi sau
cand zambesti sincer, emani jovialitate si afabilitate, contaminandu-i pe
cei din jurul tau. Ai tipul de frumusete falnica ce apare in poeziile sau in proza scriitorilor, si nici o suta de versuri onctuoase nu te-ar putea egala . Prin felul tau acid si vioi starnesti interes, iar prin latura ta sensibila si cordiala captivezi inimi. Ai genul de privire care ar putea opri razboaie. Mi-ar lua pe putin un top ca sa spun cat farmec cuprinzi, chiar si in cele mai mici si nesemnificative gesturi, dar stiu cert ca nu exista termen cu care sa te pot compara.
Am crezut ca sunt doar un simplu prieten pentru tine, sau mai degraba un copil inocent ce simti nevoia sa-l protejezi. Imi vorbeai de Mariana si nu ai idee cat ma durea sufletul, caci atunci pareai atat de sus...Dar la bal mi-ai intors lumea pe dos, caci atunci am dansat, pentru prima oara, si te-am simtit mai aproape ca oricand. Mi-a fost clar ca te iubesc. A fost de ajuns o simpla intamplare.. Imi pusesem in minte sa-ti spun tot ce simt, dar apoi a aparut Evelin, iar tu erai atat de incantata, incat am abandonat ideea. Niciodata nu as putea concura cu el, caci el e sarmant, bine facut, iar eu sunt...eu. Si atunci m-am resemnat si Mariana mi-a devenit iubita. Ironic, nu? Poate am ales-o pe ea pentru ca mi-ai recomandat-o tu, sau poate pentru ca voiam sa ma razbun, sau pentru ca aveam nevoie de afectiune..Dar chiar daca, am prins drag de ea. Totusi, tu esti pe primul loc, caci nu am putut sa ma dezlipesc de tine nici cand eram amandoi implicati in alte relatii. M-am simtit dezgolit cand ne-am indepartat, dar m-am consolat cu gandul ca "asa a fost sa fie". Atunci mi-am dat seama cat de speciala esti. In felul meu stangaci am alergat dupa tine, dar niciodata nu te-am putut ajunge.
Desi am ajuns sa te descopar treptat, bucatica cu bucatica, nu ti-am putut distinge esenta. Caci o protejezi, astfel incat nimeni sa nu te poata patrunda. Dar am aflat o polemie necontenita in tine: ravnesti iubirea, o gusti prin scrisul dionisiac si speri ca intr-o zi sa te gaseasca, dar in acelasi timp refulezi sansele de te implini afectiv . Nimic nu e concret in tine, mereu oscilezi intre alb si negru. Nu esti nici zi, nici noapte, ci momentul legendar in care soarele si luna se intalnesc, pentru cateva clipe, pe cer.
Revenind, dupa ceva timp relatia ta cu Evelin se sfarsise, iar eu ma simteam intr-un fel eliberat, iar in altul incatusat. Cate lupte s-au dus in interiorul meu..Te vedeam ca suferi, voiam sa te ajut, chiar voiam sa te ajut, cum o facusei si tu de atatea ori, dar de fiecare data cand incercam, ma indepartai ... Cand am vorbit sub tei, pentru mine a fost un moment feeric, rupt din basme. Mi-am dat seama din vorbele tale ca tu nu stii, sau n-ai inteles. Si am fost las, n-am vrut sa-ti zic. Poate ma temeam ca te vei intoarce la el, iar gandul ca vei fi din nou in bratele lui ma intrista.
Dar iti spun acum. Intamplator sau nu, un prieten de-a lui Evelin, un prieten bun se pare, e colegul meu de clasa si de altfel un tovaras. Intr-o pauza, la putin timp dupa despartirea voastra, imi spune:
-Am un prieten, care e prost, prost tare!
Eu am banuit ceva.
-Ce vrei sa spui?
-A fost vreo 5-6 luni de zile cu o fata, o fata frumoasa tare cica. Si prostul s-a despartit de ea! L-am intrebat de ce, si mi-a spus "Ea e ea, ea e, nu stiu frate, e altfel. Merita sa fie fericita, iar fericirea ei nu se poate gasi langa unul de calibrul meu. As fi ranit-o, caci ma cunosc. Si doar sa fi stiut c-am facut asta, nu m-as fi suportat.
Continuarea este superfluua, caci a elaborat o teorie ridicola despre iubire. Si prin asta, am spus totul.
M-am despartit de Mariana pe motiv ca nu se mai poate, atata timp cat eu plec la facultate la Constanta iar ea ramane sa termine ultimul an de liceu. Ce puteam sa-i zic? Adevarul? Ca stiu sigur ca daca as fi iubit-o, acest lucru n-ar mai fi contat.
Ti-as fi trimis aceasta scrisoare mai devreme, dar stiam ca te pregatesti intens pentru BAC, si aceste "noutati" te-ar fi tulburat profund. Si asta mi-am dorit cel mai putin, sa nu te poti concentra pe studii, ca mintea ta se axeaza pe fantomele trecutului.
Si da, stiu, stiu, ca te-am intalnit cu un motiv, si ca sper sa se intample din nou, in viitor. Nu regret ca te-am cunoscut si nici nu consider timp pierdut. Niciodata sa nu-ti para rau de ceea ce simti. Sau de ce ai simtit. Sentimentele nu sunt la intamplare. Poate sunt, ori au fost, neimpartasite, respinse sau spulberate, insa fara ploaie gradina nu infloreste.
In final, tin sa iti spun ca am ajuns la concluzia ca esti fascinanta, dar totodata derutanta. In tine am gasit ceea ce am cautat in multe fete, adica absolutul. Casandra, TU ESTI TOTUL. Mi-ai spus ca genul tau preferat de carti sunt cele politiste. Am ajuns sa inteleg, acum, de ce. "Ii placeau atat de mult misterele, incat a devenit unul".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu