duminică, 28 iulie 2013

Attachments lead to disappointments

 Durerea te-a maturizat, te-a pus pe gânduri, 
 Te-a învățat să citești printre zâmbete și rânduri, 
 Ștergi o lacrimă dar nu poți să ștergi amintiri, 
 Fericirea o cauți până-ncetezi să respiri 

 Cu toții tânjim după ceea ce ar fi putut să fie.  
 Cu toții tânjim după fericire, o căutăm neîncetat și sperăm s-o găsim în brațele fiecărei persoane pe care o cunoaștem. Ne agățăm de orice speranță ce o avem, fie aceasta cât de mică, și tragem de ea până nu mai rămâne nimic. Forțăm situația, doar pentru a găsi această numită "fericire". Stăm la coadă o viață întreagă pentru fericire, o căutăm disperați iar atunci când o găsim, ori nu e suficientă, ori e doar o amăgire, un vis care va pleca la fel de ușor precum a apărut. 
 Dar fericirea noastră alături de o anumită persoană nu este niciodată inepuizabilă, permanentă, nelimitată. La un moment dat, această doză de fericire este înlocuită cu una de durere... Fiecare persoană poate să ne ofere mai multe sau mai puține doze. Unele pot să ne îmbete cu fericire iar apoi să ne lovească din plin atunci când suntem în acea stare euforică. Altele nu se zgârcesc cu momentele plăcute pe care le împărtășiți, însă durerea care, deși se lasă așteptată, tot va apărea, e aproape nesemnificativă.. Pentru că dacă nu ne leagă ceva, dacă nu consolidăm o legătură, impactul său asupra noastră va fi mai redus. Concluzia? Niciodată nu te atașa prea tare de cineva. Pentru că legăturile prea puternice duc la așteptări la fel de ridicate, iar așteptările duc la dezamăgiri.. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu