Învaţă-mă
Învață-mă cum să trăiesc mai sensibil decât acum
Pentru că inima mea nu cunoaște decât plăcerea,
Învață-mă cum să-mi vindec rănile
Pentru că inima mea nu cunoaște durerea,
Învață-mă cum să trăiesc mai vulnerabil decât acum,
Pentru că sunt învățată să nu mă las afectată
Pentru că sunt învățată că fiecare rană este vindecată,
Învață-mă cum să-mi păstrez lucrurile aproape
Pentru că mereu i-am împins pe cei care trebuia să-i strâng,
Învață-mă cum să-mi pese de oameni
Pentru că am fost învățată că ei mereu mă vor face să plâng,
Învață-mă cum să îmi arăt emoțiile
Pentru că mereu mi-am lăsat sentimentele să se ascundă,
Învață-mă cum să mă atașez de lucrurile din jurul meu
Pentru că nu am lăsat pe nimeni să mă pătrundă,
Învață-mă cum să am încredere în oameni
Pentru că am fost învățată să nu mă încred decât în mine,
Învață-mă cum să plâng și să mă descarc
Pentru că am fost învățată că nimeni nu o să mă aline,
Învață-mă cum să mă bucur din fiecare nimic
De parcă ar fi ultima zi în care trăiesc,
Învață-mă cum să zâmbesc indiferent de situație
De parcă nu aș avea niciun motiv pentru care să nu zâmbesc.
Învață-mă să trăiesc mai omenesc
Decât obișnuiam să trăiesc.
Este atat de frumos! Imi place enooorm aceasta poezie! Esti foarte talentata!
RăspundețiȘtergereNumai zambete si mai multe poezii! :)
Iti multumesc din suflet Sophie!
RăspundețiȘtergereNici nu stii cat de mult ma bucura faptul ca iti place:).
Ceeee pozie frumoasa! Chiar foarte frmoasaaaa!!! Te felicit pentru talent. ;;)
RăspundețiȘtergereMultumesc mult Adda!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca ai trecut si tu pe aici >:D<