Tainted Heart.

Please teach me how to live
a little more vulnerable than i do now
won't you taint me just a little? 

Dar oare ma poti corupe mai mult decat sunt acum? Oare am ajuns la limita? Oare nu mai pot? Nu, nu se poate. Poti continua, si inca mult dupa ce ai spus " nu mai pot ". Pentru ca el nu exista. E doar o scuza pe care o arunci atunci cand esti plictisit, epuizat, si nu mai vrei sa continui, sa lupti. Atunci arunci toata vina pe nu pot.

Lacrimile curg, dar nu simt durerea. E absenta. Nu stiu de ce plang. Pentru ca nu-mi pasa. Nu ma doare. Dar stropii de ploaie isi dau drumul usor pe obrajii mei, incontrolabil. De ce nu simt nimic?

E mica si sensibila. Si vulnerabila. Si influentabila. Si schimbatoare. Si neinteleasa, nici macar de mine. E inima mea. O carte fara pagini. Un caiet fara scris. O crima fara sange. Un infinit cu sfarsit.

Oare nu mai functioneaza cum trebuie, i-am defectat mecanismele, am stricat-o? N-o inteleg, nici daca as vrea. E o masinarie mult prea complicata, mult prea avansata pentru mine. E de pe alta planeta. Pentru ca isi face de cap. Face cum vrea, cand vrea si ce vrea. 

Pastreaza. 

Nu bag in seama.

Imi aduce aminte. 

Refuz sa ma gandesc. 
Insista. 
Refuz.

Ma obliga. 

Cedez.
Castiga.
Si azi ma trezesc ca ea, singura, reinvie lucruri deja apuse. E mult prea schimbatoare, nu-i pot ghici urmatoarele miscari. E peste puterile mele.

Deja m-am obisnuit.  Sentimente. Amintiri. Regrete. Rani. Persoane. Le-a pastrat pe toate, Viciile mele. Si e corupta. E plina de toate rahaturile, fara importanta, ZIC EU. Dar daca ar fi vrut, daca ar fi putut, le-ar fi sters, nu? Degeaba vreau sa scap de cicatrici daca capacul de la unguent nu mai vrea sa se deschida.  Nu era mai simplu daca era acolo, undeva, un buton mare pe care sa scrie DELETE si atunci cand il apasai iti "spalai" inima?

E un nimic. Un om, cu inima corupta.

Doar am o inima, nu? Si ma bucur ca o am. 

Pentru ca daca nu as mai avea-o, nu as mai fi om. 
Si daca nu as mai fi om, nu as mai iubi.